Constanța

Ai ajuns în Constanța și vrei să descoperi frumusețea acestui oraș? Pe lângă plajă și terase, orașul este încărcat de istorie și cultură. Vă propunem în continuare câteva obiective pe care să le puneți pe lista “Want To Visit”.

Am găsit chiar un tur al centrului istoric al orașului pe care vi-l recomandăm. Apasă aici pentru tur.

Statuia lui Ovidiu este un monument aflat în centrul istoric al orașului Constanța. A fost realizată în 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari. O replică identică se află din 1925 la Sulmona, orașul său natal din Italia.

Statuia este așezată în peninsulă, în Piața Ovidiu, în fața clădirii fostei Primării Constanța, azi Muzeul Național de Istorie și Arheologie, lângă portul Tomis.

Clădirea care domină Piața Ovidiu – Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța – a fost sediul Primăriei, numită pe vremea aceea Palatul Comunal. Construcția ei a fost începută în anul 1911 după planurile arhitectului Victor Ştephănescu și terminată, cu întârziere, din cauza războiului, în 1921.

Este unul dintre cele mai bogate muzee din țară, aici sunt expuse piese neolitice din culturile Hamangia și Gumelnița, unelte agricole din perioada sclavagistă, sarcofage datate ca aparținând secolelor I – III, amfore greco-romane, statuete reprezentând zeități grecești și opere de artă.

Cea mai importantă piesă din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este șarpele Glykon, statuie unică în lume, descoperită întâmplător la 1 aprilie 1962.

Muzeul de Artă este considerat pe plan naţional un important şi reprezentativ spaţiu de expunere, păstrare, valorificare şi cercetare a creaţiei vizuale româneşti din perioada modernă.

Înfiinţat în anul 1961 cu un patrimoniu modest, aparţinând vechilor pinacoteci din Constanţa şi Balcic (deschise în anii 1935 – respectiv 1937), Muzeul de Artă oferă publicului de pretutindeni peste un secol din evoluţia picturii, sculpturii şi graficii româneşti (circa 1840 – 1950), încercând în acelaşi timp să arate şi să fixeze prin opere de referinţă, locul şi rolul Dobrogei, al peisajului de inspiraţie marină în contextul creaţiei naţionale.

Dintr-un patrimoniu de peste 7800 de lucrări sunt expuse permanent în jur de 1500, atât la sediul din Constanţa, cât şi în cele două secţii din oraş şi judeţ –  Muzeul de Sculptură Ion Jalea Constanta, (înfiinţat în urma donaţiilor sculptorului din 1968 şi a familiei sale din 1984) şi Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu (alcătuit prin donaţia dr. Gh. D. Vintilă către comuna natală, în anul 1960).

Edificul Roman cu Mozaic a fost  descoperit în timpul lucrărilor întreprinse în anul 1959 în centrul istoric al Constanței.

Edificiul, cu aproape 2.000 m pătrați de mozaic, înălțat în secolul al IV-lea e.n., probabil sub domnia împăratului Constantin cel Mare, în locul unor edificii portuare anterioare, a fost reparat în diverse etape până la începutul secolului al VII-lea, când își încheie existența odată cu părăsirea cetății antice Tomis, în urma marilor năvăliri. Amenajările muzeistice adăpostesc colecții de mărfuri și utilaje de pe corăbii, găsite în magaziile edificiului : ancore, lingouri, greutăți, amfore cu vopsele și rășini, statuete, colecții de opaițe, placaje de marmură, mozaic policrom, capete de pilastru. În fostele magazii sunt expuse monumentele epigrafice descoperite în diferite centre din Dobrogea.

Muzeul de arta populară este amplasat în zona istorică a Constanței. Muzeul este găzduit de o clădire cu mare însemnătate pentru istoria orașului. Edificiul a fost construit în anul 1893. De-a lungul timpului clădirea a avut și alte destinații, însă din anul 1975 găzduiește Muzeul de Artă Populară, o instituție culturală de importantă a Constantei. Muzeul de Artă Populară din Constanța adăpostește un patrimoniu impresionant, format din peste 15.000 de exponate care ilustrează cultura folclorică din diverse colțuri ale României. În galeriile muzeului se pot admira colecții de icoane pe sticlă și lemn, ceramică, port popular, scoarțe, țesături, podoabe și ustensile, obiecte de uz gospodăresc, folosite de țăranii români. Bogăția culorilor și motivele florale, vegetale, zoomorfe, antropomorfe, alternate cu dungi și alte forme geometrice crează compoziții ornamentale de o frumusețe unică.